luni, 16 noiembrie 2009

Prin ochi de copil


Prin ochi de copil, eu chipu-ţi privesc
Firav, gingaş şi dulce-ţi şoptesc
Cu-o voce naivă ce-ncearca să-ţi spună
Tu azi pentru mine eşti o minune ...

În braţe mă strângi, şi-mi spui tot ce simţi
La pieptul tău cald tot timpul mă alinţi
O viaţă-n culoare transpusă de mine
Pe el şi pe ea îi ştiu cel mai bine

Sunt mic sunt naiv, sunt doar un copil
Ce astăzi spune ce simte ...
Indiferent de câţi ani vor trece, e bine
Să ştiu că eu lângă tine rămân copil

Acum după ani, ce-au trecut parcă-nzbor
Viaţă rămâne o minune , o ador
Ce vrea parcă să nu mor de dor ...
Ochi , cu care viaţa eu am văzut-o ,şi-o văd până mor ...

Noiembrie


Pun pixul pe foaie şi scriu
Gândindu-mă la orice vers viu
Ce astăzi un strop de culoare îţi va da
Miracol, poveşti pe loc va reda ...

Zilnic alerg privesc împrejur
Culori rătăcite de-un farmec nebun
Noiembrie, rece, e umed,e dur
Speranţe şi clipe din nou eu expun .
Vremea se scurge nu-i timp să alegi
O cale în viaţă pe care tu ai să mergi
Noiembri rece, grăbit ai să-l simţi
Cu harul tău sacru,n-ai cum să îl minţi
Timp după care tu încă râvneşti
Noiembrie, ah e greu să grăieşti,
Parcă a trecut o viaţă întreagă
Omul e iar ... pus să aleagă ...

vineri, 13 noiembrie 2009

Poema rondelurilor (1927), de Alexandru Macedonski


Nu e de aur: e de raze.

O-ntind grifonii ce-o susţin.
E dătătoare de extaze,
Cu ea-n onoarea ta închin.

În scânteierea-i de topaze
Cuprinde-al nemuririi vin. --
Nu e de aur: e de raze.
O-ntind grifonii ce-o susţin.

E arta pură, fără fraze,
E cerul tot de soare plin.
Talaze largi, după talaze,
E sufletescu-avânt deplin,
Nu e de aur: e de raze.

joi, 12 noiembrie 2009

Restul e tăcere

Îmi aduc aminte cum a fost totul odată pentru mine . Atât de ireal , atât diferit faţă de ceea ce sunt astăzi, un trecut în care parcă nu mă regăsesc aşa cum ar trebui, însă reprezintă o lecţie care m-a ajutat să mă perfecţionez şi să fiu ceea ce sunt astăzi ...

Ai încercat vreodată să dansezi cu ochii închişi ? Încearcă, închide ochii şi începe să îţi doreşti, să îţi imaginezi, merită ... pentru că poţi fi orice îţi vei dori, doar arătând celor din jurul tău şi divinităţii că meriţi ...



Nu ştiu cum a început totul, nu mai acord foarte multă importanţă trecutului, acum acesta reprezintă doar memorie pentru mine, pentru tot ceea ce însemn . Experienţe care m-au învăţat enorm de multe lucruri ... Nu am fost şi nu voi fi niciodată perfect, însă faptul că încerc să par asta, pentru mulţi reprezintă o problemă sau poate ceva incredibil . Orice întrebare are un răspuns şi o strategie, e uşor de găsit astfel de posibilităţi, "cere şi ţi se va da" ...
Încerc să repar lucruri pe care în trecut le-am greşit, încerc să îi învăţ pe cei din jurul meu ce trebuie şi ce nu trebuie să facă, însă îmi aduc aminte că sunt momente în care propriul meu comportament a trădat, în care atitudinea mea a stricat ...
Cu timpul am încercat să corectez aceste greşeli .
Am încercat şi am reuşit să schimb multe lucruri ce au contat legate de viaţa mea . Însă uneori o simplă joacă de cuvinte este mult mai grea decât pare . Viaţa mea arătat că uneori cuvintele şi faptele pe care nu le spunem sau aplicăm cu pasiune nu reprezintă absolut nimic, poate răni deschise . Am învăţat că trebuie să fiu motivat, să zâmbesc în fiecare zi, să fiu fericit . Zi de zi fac ceea ce îmi place pentru un singur motiv : Consider că prin ceea ce fac îmi aduc satisfacţie atât mie cât şi celor din jurul meu ...
O bună prietenă îmi spunea că uneori nu poate zâmbi şi că viaţa este aiurea ...
I-aş răspunde foarte uşor ...
>>Sunt puţine motive să fii tristă, dar un milion de motive să fii fericită ... Totul contează , şi depinde de percepţia noastră asupra vieţii ... Nu există un secret pentru asta , există doar dăruire şi pasiune ... <<

Cele mai simple cuvinte care pot descrie pasiunea , dorinţa şi puterea de a continua ar fi >>"IUBIREA TRĂIEŞTE VEŞNIC"<<


Uneri pare atât de uşor să vorbeşti însă uneori este atât de greu să aplici . Cu siguranţă într-o zi cu toţii ne vom da seama ce ne dorim de fapt ... Mulţumesc celor din jur pentru că m-au ajutat să îmi formez o astfel de părere despre viaţă ...
Definitely all my heroes are all of there friends...

duminică, 8 noiembrie 2009

duminică ... confesiuni de toamnă

A fost o zi perfectă . Soarele a strălucit pe cer aproape întreaga zi luminându-mi chipul . Am râs, am zâmbit, am făcut orice pentru a mă bucura de această zi de toamnă, o zi ce pentru mine a fost una magică .
Îţi mulţumesc pentru că m-ai ajutat să râd, să zâmbesc şi să sper că vor mai fi astfel de zile . Îţi mulţumesc pentru tot ... A fost o săptămâna rece cu un final cald , poate chiar prea cald , de mâine lucrurile revin la normal ... dar oare până când ? oare mai există normal ??? toamnă ... iar totul vine când te aştepţi mai puţin ... atât de frumos . Am puterea să râd şi să sper că totul va fi la fel de bine cum a mai fost , şi cum poate va mai fi ... Cu gândul la un apus de soare ...

marți, 3 noiembrie 2009

rece ...




Prea rece . Toamnă sau iarnă ? Am nevoie, am nevoie de ... de soare ... Sper doar că totul să fie ... ca atunci ... cald şi frumos .
Nu, nu voi uita ...