Gânduri de copil .

E noapte , privesc cerul înstelat şi vorbesc cu cei ce au mai rămas în jurul meu . Simpli copii adunaţi să mă vadă , puţini dar ce contează , sunt prietenii mei . Uşor naivi căutăm un subiect de discuţie ce pare din ce în ce mai greu de găsit . Încet dar sigur începem să discutăm despre viitor , să vorbim despre gândurile şi visurile fiecăruia . Această discuţie ne fascinează enorm , ne mai ţinând cont de absolut nimic alceva . Visând cu ochii închişi , cu voce tare uitând de orice altceva . La un moment dat discuţia se opreşte , toţi evaporându-se în întunericul feeric al nopţii .

E timpul să plec , e timpul să merg acasă . Mă ridic de pe pietrele reci ale străzii şi mă îndrept cu paşi lenţi spre mica mea căsuţă albastră din suburbiile oraşului în care trăiesc de-o viaţă .

Încă mai visez , încă mă mai gândesc la toate acele gânduri ce nişte simpli copii au fost în stare să le creeze , dar oare în stare să le şi realizeze ? Drumul e lung , iar în urma mea cad bucăţele de hârtie formând un puzzle imens . Deşi nu înţeleg ce vrea să reprezinte continui să îl creez .

Sunt defapt toate gândurile şi visele mele , la care am încetat să mai sper , pentru care am încetat să mai lupt , dar oare de ce ? Acum ele nu reprezintă decât simple bucăţele de hârtie rupă ce cad cu fiecare pas pe care îl fac . Tot felul de gânduri îmi trec prin minte , mă gândesc dacă acei copii lângă care am stat şi am visat cred şi vor lupta pentru visele lor .

Odată ajuns acasă mă întind pe podea şi încep să visez singur . O simplă coală albă de hârtie acum reprezintă tot ce gândesc , o preţuiesc , dar oare se va rupe , oare va forma un puzzle ca toate celelate pe care le-am creat sau va fi ca un tablou demn de admirat ? Oamenii renunţă să creadă în visele lor , deoarece acestea par imposibile , dar sunt atât de uşor de realizat încât par minuni ;

Mai târziu in noapte am aflat că acei copii cred în visele lor , şi că acele vise , acele simple hârtii sau orice ar mai fie ele reprezintă pentru ei unul din cele mai de preţ lucruri pe care le poartă în mintea lor zilnic , copii ce cred în ei înşişi ;

Tu ai încercat să faci la fel , ai încercat să crezi în tine şi în puterile tale ?

Copii au reuşit acest lucru doar prin credinţa din ei , şi tu poţi face la fel , aşa că nu renunţa , e păcat pentru că orice lucru ia timp pentru a fi creat dar poate fi stricat pe loc . Viaţa este ceva minunat ce ne permite să visam oricât. Suntem actorii propriei noastre vieţi . Depinde doar de noi şi de cum vom juca acest rol , acesta ne poate aduce aplauze sau pur şi simplu indiferenţă .