Ritmul muzicii e calm şi relaxant. Ştiu c-ai venit să mă vezi, sau poate să-mi vorbeşti, să-mi spui ce s-a mai întâmplat. Vocea îţi tremură. Simţ emoţia din vorbele tale.. ** ** Cânt melodia noastră pentru amândoi, dar nu e la fel. Are în ea acum o tonalitate parcă spartă. Lacrimi îmi curg acum când văd buchetul de trandafiri intansi pe jos, undeva pe pământul umed şi negru, acolo unde ar trebui să fie pieptul meu. Aş vrea să pot să te strig, să ies dintre aceşti aşa-zişi patru pereţi. Să spulber tot trecutul, viitorul. Aş vrea să pot opri timpul în loc.. să te strâng în braţe şi să-ţi şoptesc lin : « te ador. »
Trupul meu încă mai ţine minte atingerea gingaşă a mâinilor tale fine, mirosind a lavandă. Căldura corpului tău mă inundă. Al meu e rece, ca de gheaţă. Simt doar lacrimile tale acum. Se preling peste umărul pe care ţi-l ofeream mereu drept sprijin. Crede-mă că-mi era cunoscut tot sufletul tău. Şi asta doar pentru că tu ai ştiut să-l laşi la vedere.
Îmi aduc aminte şi acum după mulţi ani, ultima dată când te-am văzut. Am crezut că voi fi fericit, părăsindu-te. De fapt, eram. Pentru tot ceea ce aveam, pentru tot ceea ce credeam că voi putea obţine chiar şi atunci când eram departe de tine. Dar acum ştiu că nimic nu mă poate face mai fericit decât gândul că te-am cunoscut. Ai plâns atunci când ţi-am spus că voi pleca. Însă eu eram mult prea trufaş să pot conştientiza golul pe care tu îl lăsai în mine. Dar n-am nici o scuză. Nu merit nimic. Eu ţi-am terfelit prin noroi sufletul, apoi am vrut să-l pun la loc. Dar cum poţi oare să pui într-un trup atât de frumos, chiar perfect, un lucru atât de murdar?
Acum mi-ar fi ruşine să te privesc în ochi. Te-am abandonat plecând departe, dar tu ai refuzat să mă uiţi atunci. Şi tot tu eşti cea care, după atâţia zeci de ani, vine la căpătâiul meu pentru a-l veghea. Credeam că-mi va fi uşor, că absenţa ta va deveni uşor de suportat, însă nu a fost aşa. În scurt timp mi-a părut rău pentru alegerea pe care am făcut-o însă nu mai puteam da înapoi. Chiar n-am putut s-o fac.
Ştii ce dureros e trecutul? Într-o zi te-am văzut într-o fotografie . . Mi-a fost imposibil să cred că erai tu . Fotografia parcă mă rănea. Scurma în mine cu ghearele ei pline de resentimente, dar ştiam că încă mă mai iubeşti. Se putea vedea asta în ochii tăi.
Nimic nu poate rezista timpului. Vezi tu, nici măcar dragostea noastră n-a putut s-o facă. E uitată într-un colţisor de lume..
in memory of my first blog throughmyveins
ce avem o viaţă doar
Prin ochi de copil, eu chipu-ţi privesc
Nu e de aur: e de raze.
O-ntind grifonii ce-o susţin.
E dătătoare de extaze,
Cu ea-n onoarea ta închin.
În scânteierea-i de topaze
Cuprinde-al nemuririi vin. --
Nu e de aur: e de raze.
O-ntind grifonii ce-o susţin.
E arta pură, fără fraze,
E cerul tot de soare plin.
Talaze largi, după talaze,
E sufletescu-avânt deplin,
Nu e de aur: e de raze.
Îmi aduc aminte cum a fost totul odată pentru mine . Atât de ireal , atât diferit faţă de ceea ce sunt astăzi, un trecut în care parcă nu mă regăsesc aşa cum ar trebui, însă reprezintă o lecţie care m-a ajutat să mă perfecţionez şi să fiu ceea ce sunt astăzi ...
Prea rece . Toamnă sau iarnă ? Am nevoie, am nevoie de ... de soare ... Sper doar că totul să fie ... ca atunci ... cald şi frumos .
1. Cum te simţi azi?
Destul de bine, se poate şi mai bine, cu fiecare zi ce trece învăţ lucruri noi . Astăzi, o zi excelentă iar eu mă simt foarte bine .
2. Vei ajunge departe în viaţă?
Sunt motivate de foarte mulţi factori , eu cred că voi ajunge , dar voi ?
3. Cum te văd prietenii tăi?
Probabil că mă văd într-o lumină destul de bună , în ultima vreme am consolidat mult relaţia cu ei, sper să nu fie doar părerea mea ci şi a lor ...
4. Te vei căsători vreodată?
Bine înţeles, ce întrebare . Normal că mă voi căsători .
5. Care e povestea vieţii tale?
Nu există, întreaga mea viaţă este o poveste .
6. Cum poţi avansa în viaţă?
Probabil secretul e să crezi în tine, în forţele tale, să nu ai limite şi să îţi doreşti din ce în ce mai mult, asta cred eu ...
7. Care e cel mai fain lucru la prietenii tăi?
Când sunt cu ei mă distrez de minune, şi când nu sunt alături de ei, plâng gândindu-mă că aş putea fi cu ei .
8. Ce se preconizează pentru weekend?
Totul e atât de imprevizibil, probabil o nouă aventură ;
9. Ce cântec te descrie cel mai bine?
T.I. - MY LIFE, YOUR ENTERTAINMENT
10. Cum îţi merge în viaţă?
Aşa cum ar trebui cred . Asta simt în momentul de faţă.
11. Cum te vede restul lumii?
Probabil cei mai mulţi mă văd că un om ce are o gândire total diferită de restul oamenilor, ce nu îşi face griji pentru nimic, şi găseşte o rezolvare pentru orice .
12. Vei avea o viaţă fericită?
Cu siguranţă voi avea o viaţă fericită . Cei din jurul meu, prietenii mă vor ajuta din plin . Sunt convins de acest lucru .
13. Ce cred prietenii cu adevărat despre tine?
Sunt un cameleon, intrebatii pe ei . Au dreptul să creadă orice despre mine, nu mă supăr, îmi spun în faţă ...
14. Sunt persoane care te doresc în secret?
Nu cred, dacă ar fi mi-ar spune, în viaţa mea nu există secrete
15. Ce ar trebui să faci cu viaţa ta?
Să o valorific şi să dau un adevărat exemplu celorlalţi
Îmi aduc aminte cum a început totul , îmi aduc aminte fiecare cuvânt , îmi aduc aminte când te întrebăm ce părere ai , de ce? , cum şi oare când? , ne vom vedea prima dată . Încercam să înţeleg ce îmi spuneai , încercam să cred că totul va fi aşa cum eu , încă îmi doream în acele momente , dar oare , de ce nu am încercat să fac ceva pentru a menţine lucrurile sub control .
Cuvinte ce acum nu mai înseamnă nimic , replici ce cândva dureau îngrozitor acum au devenit vorbe goale , totul s-a schimbat , mintea şi imaginaţia mea începând parcă să prindă un alt contur , într-o altă dimensiune total diferită , de cea de până acum …
Oare mai înseamnă ceva trecutul ? Mai are vreo importanţă ? Totul e doar memorie , evenimente de care ne aducem aminte …
Nu ştiu dacă e amuzant însă au fost lucruri semnificative în viaţa mea pe care nu aş vrea să le uit , pe care încerc să le pomenesc de fiecare data când sunt fericit , sau când măcar încerc să păr a fi , chiar dacă în adâncul inimii nu sunt . Timpul , nevoia de mai mult , curiozitatea , interesul sau pur şi simplu întâmplările m-au aruncat în acest univers complet diferit ce pare atât de straniu şi greu de înţeles pentru mulţi dintre noi . E oare atât de greu să înţelegi ce înseamnă binele şi ce înseamnă răul , e oare atât de greu să îţi dai seama şi să conştientizezi pericolul ? Încerc să mă analizez , să înţeleg ceea ce simt cu adevărat , rămân plăcut surprins de ceea ce aflu chiar despre mine . Cei ce vorbesc despre trecutul meu încearcă probabil să mă rănească , sau poate să îmi ataraga doar atenţia a ceea ce am fost ceea ce sunt şi probabil a ceea ce voi fi . Acum îmi trec prin minte foarte puţine pesoane de care mi-e dor . Persoane care au avut un rol decisiv în destinul meu , persoane ce m-au ajutat să urc în acest nou stagiu … Încă mă mai gândesc … Conştientizez …Şi ştiu că în curând voi putea demonstra mult mai mult decât un scris banal şi fără înţeles pentru cei mai mulţi dintre voi .
E uşor de zis dar mult mai uşor de realizat .
Lucrurile simple par cele mai greu de realizat ...
E început de octombrie , se simte aerul rece de toamnă , se simte acea senzaţie de linişte , singurătate , contrastul oraşului e schimbat ...
Pentru că e începutul lunii şi pentru că multe dintre activităţile pe care le făceam până acum au devenit imposibil de realizat am hotărât să vă invit la o scurtă lectură , un tur prin bibliotecă şi vizionarea a câtorva filme ce mie mi s-au părut demne de oscar .
De-a lungul vremii am reuşit să colecţionez şi să adun în bibliotecă mea multe cărţi bune , ce merită citite . Cu toate că generaţia aceasta a uitat ce înseamnă să citeşti , să lecturezi o carte cu interes , o carte bună rămâne o carte bună .
5 cărţi ce merită citite :
1. Delirul – Marin Preda ;
2. Conjuraţia imbecililor - John Kennedy Toole ;
3. A Bridge Too Far (Un pod prea indepartat) – Cornelius Ryan ;
4. Etajul 500 - Karoly Sandor ;
5. Milionar peste noapte – Mark Fisher ;
În ultimii ani am reuşit să văd filme incredibile , adevărate capodopere cinematografice . Îmi este greu să scriu cele mai bune 5 filme pe care le-am văzut , dar voi încerca .
5 filme ce merită văzute :
1.Good Will Hunting
2.Crazy Beautiful
3.Snow Dogs
4.Eight Below
5.Cast Away
Acestea sunt recomandările mele , sper să vă placă ceea ce v-am recomandat în această postare , şi aştept e-mailurile voastre cu păreri , recomandări sau pur şi simplu orice altceva doriţi să îmi spuneţi ... characteroftheshadow@gmail.com
1. Eşti bărbat sau femeie?
Bărbat , probabil că ţi-ai dat seama de asta deja
2. Descrie-te.
O enigmă , probabil sunt personajul din spatele umbrei ce îmi ascunde adevărata indentitate
3. Cum se simt oamenii în preajma ta?
Nu ştiu , intrebaţii pe ei , nu ar fi corect să răspund eu în locul lor , probabil că se simt bine ... cel puţin asta îmi doresc eu
4. Cum ţi-ai descrie relaţia anterioară?
Aiurea e cel mai potrivit cuvânt , nu vreau să vorbesc despre asta , am lăsat timpul să şteargă totul cu buretele în mintea şi inima mea
5. Dar pe cea actuală?
Oricând se poate mai bine
6. Unde ai vrea să te afli acum?
În ţările calde , probabil într-un conac , bucurându-mă de luxul şi priveliştea oferită .
7. Ce părere ai despre iubire?
Frumoasă , dar îţi ia ani că să o găseşti , o viaţă că să o înţelegi , şi probabil o eternitate pentru a te sătura de ea ; cu toţii avem nevoie de iubire
8. Cum e viaţa ta?
Asta e o întrebare grea , la care doar eu pot da un răspuns . Viaţa mea e aşa cum aş vrea eu , e exact cum mi-am modelat-o şi e exact aşa cum îmi doresc să fie şi în continuare ... sunt mândru de asta , şi mă aştept ca viaţa mea să fie la fel cum îmi doresc eu .
9. Ce ai cere dacă ai putea să îţi pui o singură dorinţă?
Ah , e cea mai grea întrebare la care aş putea răspune . Aş putea spune milionane de lucruri , dar probabil că indiferent de ce aş spune aş regreta şi uneori aş contesta decizia aleasă . Mi-aş dori că lumea să fie mai bună , astfel cred că prin dorinţa mea aş ajuta pe mulţi alţii involuntar . E o întrebare grea , dar la care am răspuns sincer .
Atunci , acum , undeva , cândva departe . Nu chiar . Oare de fiecare dată trebuie să fie aceeaşi poveste , oare de fiecare dată trebuie să existe aceleaşi personaje , aceleaşi întâmplări şi acelaşi deznodământ . Privesc la cei din jurul meu , privesc la acel trecut ce acum pare un vis ce e imposibil de retrăit , nu se mai poate . Dar oare ce va fi ? Cum va fi viitorul ? Nu ştiu , probabil îmi este frică să aflu . Curiozitatea este imensă însă nu am cum să stau în faţa destinului Timpul schimbă totul , în bine sau rău .
E ud . Ploaia a început cu repeziuciune , dornică parcă să se facă simţită printre trecători . Astăzi vreau să fiu un excentric, nu vreau să ascult de nimeni , pur şi simplu nu îmi pasa , sfidez orice legi , oare pot zbura ? cred totuşi că nu .
Încep să merg . Banca ce cu puţin timp în urmă era râvnită poziţionată la umbră unui castan , pare acum abandonată . Oamenii încep să se retragă cu repeziciune , din cauza stropilor ce vor să oprească parcă activitatea tuturor . Ajung pe bulevard, iar ploaia loveşte cu stropi mari strada uscată de soarele ce mi-a luminat această zi .
Nu îmi pasă de nimic , sunt doar eu , vreau să mă exteriorizez , vreau să fiu eu, nimic mai mult . Încep să alerg prin stropii mari de ploaie . Râd , mă bucur de ceea ce natura îmi poate oferi , mă simt tânăr şi fericit . Obosesc , iar, încet , alergarea mea prin picăturile de ploaie se transformă doar într-un mers cu paşi repezi , spre casa în care locuiesc . Deşi nu vreau , trebuie să mă grăbesc . Aş vrea să merg ca pe “champ elise” dar nu pot , trebuie să mă grăbesc . În plus, sunt ud din cap până în picioare . Tricoul meu galben mi se lipeste încet de corp , e ud . Dar mă simt aşa bine !
Mă bucur de fiecare moment . Mai este puţin de mers , din depărtare îmi zăresc căsuţa cea albastră ce stă cu luminile aprinse , întunecată de un nor răutăcios ce nu vrea să-i ofere altceva decât picături reci de ploaie . Alerg din nou .
Atrag atenţia , sunt singur pe drum . Ea iese grăbită din casă, speriată de felul în care arăt , dar îi explic totul în doar câteva secunde . Înţelege şi mă îmbrăţişează incalzandu-mi trupul cu dragostea ei . Acum sunt acasă . Ploaia continuă , dar eu m-am oprit .
Acum stau în salon cu o cafea fiebinte în mână , cu capul la pieptul ei cald povestindu-i totul . Se amuză . Îmi mângâie părul ud . Ştiu că a fost o zi perfectă .
Citesc încet o carte interesantă , relaxându-mă pe o canapea simplă de piele într-un salon , cu un pahar de gin rece ce îl ţin strâns în mână . Ochii îmi fug printre rândurile negre ale cărţii în timp ce paharul brumat de câteva cuburi de ghiţă aşteaptă să fie savurat până la capăt …
Răsfoind paginile cărţii descopăr câteva poze mirifice dar şi mici texte aproape de neînţeles . Fiecare încearcă parcă să-mi transmită un mesaj , greu de descifrat în acel moment . Uitându-mă mai atent la acele poze , văd parcă momente din viaţă mea , văd parcă o colecţie frumoasă de amintiri pe care le-am trăit cândva , exprimate într-un mod pur şi simplu ciudat pentru mine.Mi s-a părut straniu deşi scrisul îmi era cunoscut , ideeile nu aveau parcă valoarea lor necesară pentru a mă mai impresiona . Brusc încep să înţeleg . Îmi înmoi puţin buzele în ginul încă rece lovindu-mă uşor de tăria alcoolului ce îl emană , această băutură pretenţioasă . Simt uşor cum ghiată se topeşte alinandu-mi parcă şi mai mult curiozitatea ce-mi fusese declanşată . Sub fiecare poză sunt scrise mărunt în stil italic rânduri ce detaliază fiecare moment . Data , oră , evenimentul , totul este scris sub fiecare fotografie în detaliu . Citesc cu interes fiecare rând de pe fiecare pagină , simt parcă toate acele linii negre ce reprezintă doar simple cuvinte aşezate într-o ordine corespunzătoare , dar totuşi lipseşte ceva . Continu-i să răsfoiesc filele cărţii uitându-mă la acele minunate fotografii ce odată aveau parcă o însemnătate mult mai mare . Acum ele reprezintă un simplu conţinut al unei cărţi rufoase , păstrate totuşi cu atenţie de un iubitor al acestor taine . Răsfoiesc amănunţit fiecare colţisor al fiecarei paginii . Acestea încearcă parcă să descrie o istorie a unui eveniment uitat de trecerea anilor . Cartea deşi veche a fost păstrată cu atenţie , ceea ce mă face parcă să o respect atunci când o citesc . Orologiul din salonul meu anunţă ora două . E noapte . Cufundat în lectură nu am mai ţinut cont de timp . Peste câteva zeci de minute ajung la finalul cărţii . Finalul m-a emoţionat , ba chiar m-a făcut să suspin .
<<”Uitându-mă la imaginea din finalul manuscrisului am văzut mulţi oameni adunaţi grămadă pentru o fotografie . Rândurile citite în final mi-au pus parcă un nod în gât . Îmi e greu să mai spun ceva . Acum înţeleg toate acele rânduri ce mi se păreau fără valoare atunci când am început să citesc şi să admir pozele cărţii . Analizând cu atenţie fotografia cea veche din final , înţeleg parcă tot ce s-a întâmplat . E prima mea carte pe care am scris-o . Acum mă văd , în mulţimea de oameni adunată in prim-plan în cadrul de la lansarea acestei minunate cărţi , eu sunt autorul ce i-a dat viaţă “>>
Au trecut mulţi ani de atunci . Acum acea carte mi se pare doar o mică scânteie , un simplu joc de cuvinte şi ilustraţii . Atunci eram mândru de ea pentru că era prima din viaţă mea . Acum sunt fericit pentru că nu a fost nici ultima !
E aşa ciudat , în câteva zile poţi înţelege mai mult decât ai putea înţelege într-o viaţă întreagă . Dar de ce într-un interval atât de scurt ? De ce aşa brusc ? Poate pentru că aşa a fost să fie , poate că destinul aşa a hotărât . Acum patru zile eram aşa confuz , nu ştiam ce să aleg , fără să îmi dau seama , opţiunile mele erau simple , o viaţă de success sau pur şi simplu o continuare plictisitoare a ceea ce am deja .
Am învins destinul şi am câştigat , am câştigat mai mult decât mi-aş fi putut imagina ; Fără să îmi dau seama am câştigat prieteni , fără să îmi dau seama am câştigat un viitor mai bun . Cele mai importante hotărâri au fost cele luate pe moment . Cele mai nebuneşti , cele în care am avut tot timpul de câştigat .
S-au întâmplat multe astfel de evenimente , pentru fiecare am plătit un tribut . Inima mea a vărsat o lacrimă pentru fiecare din acele momente pe care le-am abandonat , dar inconştient pe moment câştigasem mult mai mult decât pierdusem . Deci ? Oare merită să rişti ? Eu am făcut asta de multe ori şi aş mai face-o de nenumărate ori ; Probabil că dacă rişti vei câştiga tot timpul ceva ce îţi va fi mult mai util decât ceea ce ai pierdut . Nu e inconştienţă , nu e o nebunie , e doar viaţă .Priveşte şi tu ce ţi se întâmplă şi vei vedea că am dreptate . Continuă să lupţi , nu ai de ce să renunţi la ceea ce îţi este predestinat . Nu e uşor , dar trebuie să te gândeşti că orice poate fi mai bun datorită ţie . Eu aşa fac !
Încerc să înţeleg ce e mai bun pentru mine în fiecare moment . Tot timpul apar semne de întrebare , e greu să răspunzi la fiecare în parte , voi lăsa timpul să se joace cu mintea mea , voi lăsa timpul să decidă când e cel mai bine să se întâmple . În câteva minute din simplu spectator , din cel care priveşte poţi fi cel care poate face spectacolul .
Nu e păcat să refuzi ceva ce ţi se oferă , nu e păcat să dezamăgeşti pe alţii cu egoismul tău . Talentul valorificat e cea mai de preţ comoară ... Nu aştepta o viaţă viitoare , da tot ce poţi în acest prezent infinit ...
a blog that contains only simple words and thoughts of a small but powerful soul ...
Created by OnePlusYou
I want to be one of them ... then one day I'll be a star ...
Robert Redford
Sean Faris
Vin Diesel
Shane West
Martin Lawrence
Antonio Banderas
Matt Damon
"De cele mai multe ori , ceea ce numim noi fericire e ceea ce nu cunoaştem"[ Anatole France ] /"Dragostea este o încercare de a transforma o părticică dintr-o lume de vis în realitate"[ Theodor Relk ] / "Firul cu care se înnoadă prieteniile rupte nu este decât un fir de păianjen"[ Desire Nisard ] /"Prietenia perfectă e o creaţie a omului . Cea mai înaltă din toate" [ Jean Cocteau ]
